– “Nu mă poți obliga să am grijă de copilul tău și nu ar trebui să pierd o seară cu prietenii mei din cauza nepotului meu. Tu ai născut, ești obligată să-ți numeri puterile.
Era într-o dispoziție proastă din cauza a altceva, am crezut, așa că a vorbit nepoliticos. La urma urmei, nu numai că este pensionară, dar și lucrează, așa că este logic că vrea să își dedice timp pentru ea însăși, și nu să aibă grijă de alții. Dar soția s-a simțit jignită de cuvintele soacrei sale.
– Mama ta nu ne-a ajutat niciodată cu Robert. Întotdeauna doar părinții mei trebuie să traverseze în grabă orașul pentru a-și lua sau a sta cu nepoții. Cumva e nedrept…
Dar cum poți s-o obligi pe mama să o facă? A uitat deja că în copilărie m-a lăsat mereu cu bunica mea pentru că ea lucra. Eu nu am avut tată, era un bețiv inveterat, nu era interesat de familie, așa că mama însăși este un pic urâtă de bărbați, dar asta nu ar trebui să se aplice nepotului ei. Nu i-am făcut nimic rău în viața mea. Dimpotrivă, totul este de dragul ei și pentru ea, și ar fi frumos dacă măcar din când în când ar intra în poziția mea și ar putea sta cu nepotul ei. Robert este ascultător și calm, stă perfect de unul singur, are nevoie doar să fie îngrijit și hrănit. Dar mama mea nici măcar nu vrea să încerce.
Cum aș putea să o conving? Și ca să nu mă confrunt din nou cu o mustrare neplăcută.