1 RO

În lipsa mea, casa mea devenise a lor Când am plecat din Brașov pentru zece zile la Timișoara, apartamentul

Motanul care nu și-a lăsat prietenul Nimeni din portul mic de la Orșova nu știa de unde apăruse motănelul

Abia la șaizeci și trei de ani am început să trăiesc La șaizeci și trei de ani, Doina putea să deschidă

Mesajul care a spart tăcerea În dimineața aceea, Sorina găsise telefonul soțului pe comoda din hol, sub

Puiul roșcat de lângă depou În fiecare dimineață traversam aceeași alee din spatele depoului de tramvaie

Sora mea era eroina familiei Până la șaizeci de ani am crezut că oamenii se cunosc cel mai bine atunci

Banii pe care fiica mea îi cheltuise deja După moartea lui Petru, apartamentul nostru din Ploiești a

Tăcerea care a devenit mai grea decât adevărul În dimineața aceea, Adrian plecase de acasă mai devreme

În dimineața în care am semnat actele pentru apartamentul meu din Ploiești, ploua atât de mărunt încât

Vacanța care avea un preț ascuns De aproape un an, diminețile Cristinei începeau înainte ca orașul Brașov