Știu sigur că nu sunt singura care îl minte pe unicul meu copil, care își duce familia cu trei copii, că trăiesc bine, nu ajung la sfârșit de lună, așa cum este în realitate. Copiilor din ziua de azi nu prea le pasă de părinții lor și nu vrei să îi stresezi. Pe fiul meu nu l-a interesat în viața lui care este pensia mea. Înainte, când locuiam cu soția mea, dădeam o pensie pentru a plăti chiria și trăiam din cealaltă, dar acum trebuie să aleg între a plăti utilitățile sau a-mi cumpăra niște legume în plus. Dieta mea constă deja în pâine și cereale și nici măcar nu-mi mai fac griji pentru asta, ci doar pentru prețurile alimentelor, care cresc parcă cu pași repezi.
Ca bătrân, am multe rețete pentru pastile pentru inimă, dar nu mi le pot permite, sau economisesc pastilele luându-le nu în fiecare zi, așa cum a spus medicul, ci doar atunci când situația se agravează cu adevărat. Cu toate acestea, mi-e rușine să îi cer bani fiului meu. Știu că nici pentru el nu este ușor. Nora mea stă cu al treilea copil fără serviciu, iar cei mai mari merg la școală, unde trebuie să investești bani, iar hrănirea unei familii de cinci persoane este mai dificilă și mai importantă decât mine.
Singurul lucru de care mă simt prost este datoria pentru apartament, pe care fiul meu o va strânge împreună cu moștenirea lui. Iar el habar nu are încă despre asta…