Мi soacra mea a decis că poate veni oricând dorește.
Fiul meu are un an. El trăiește după un program, altfel devine morocănos. Dacă nu merge la culcare la ora 20.30, trebuie să ne străduim să-l facem să doarmă după aceea. Soacra mea vine exact la nouă și jumătate să se joace cu nepotul meu. După serviciu, spune ea, nu a fost posibil mai devreme.
Douăzeci de minute se bucură de el, îl face să râdă și apoi pleacă. Iar eu rămân treaz până la miezul nopții, încercând să calmez copilul care țipă. M-am gândit mult timp cum să îi dau o lecție. În acea seară îmi culcam fiul și visam să mă uit la un film cu soțul meu. Dintr-o dată am primit un telefon – soacra mea.
Cuvintele nu pot descrie emoțiile mele. Fiul meu era foarte plângăcios – avea dureri de burtă. Am încercat să mă calmez și să redau scena.
– Ce bine că ați venit! – i-am spus.
– Mă doare o măsea, trebuie să merg imediat la dentist. Joacă-te cu nepotul tău și culcă-l, te rog – am adăugat eu.
Soțul meu, în acest moment, s-a uitat la mine cu ochii rotunzi. I-am aruncat cheile și i-am spus să coboare.
– Ce dinte? De ce nu ai spus nimic? – a glumit el.
– Haideți, măi! Hai să mergem la club! Închide telefonul.
Ne-am întors la miezul nopții pentru ca soacra mea să prindă ultimul autobuz. Copilul dormea și bunica la fel. Tot apartamentul era plin de scutece murdare.
Soacra mea dormea pe un scaun, sprijinită de o jucărie. Nu mai era nicio urmă de machiaj sau de coafură. Iar pe pantalonii ei de birou era o pată maro.
Când ne-a văzut, a ieșit în fugă din apartament. De atunci a venit rar și doar anunțată.