M-am întâlnit cu fosta mea colegă de clasă la piață din întâmplare, când făceam cumpărături acasă. Am stat în picioare toată dimineața, eram teribil de obosită și chiar și în ziua mea liberă trebuia să dau o fugă pe undeva, pentru că soțul meu e un sfânt, stă degeaba prin casă și nu mi-e greu să mă duc peste tot și să fac curățenie, și să fac mâncare, și să o ajut pe fiică-mea cu nepoții… Și iată că am urechile libere.
– Mark de la școală. Știam că amândoi locuiam în același cartier ca și înainte, dar cumva nu ne mai întâlnisem de ani de zile, iar apoi ne-am întâlnit. El mi s-a plâns de slujba lui și de viața lui singuratică, iar eu m-am plâns de soțul meu leneș.
– Aș fi dat orice să mă căsătoresc cu cineva ca tine… Nu am fost niciodată norocoasă în ceea ce privește dragostea și nu am fost niciodată căsătorită.
Nu vorbeam doar despre trecut, ci și despre viitor, despre niște planuri de excursii la dacile noastre, care erau în direcții diferite, construcții, reparații, și cumva am pomenit din nou de soțul meu, iar Mark a scăpat din gură:
– Așa că hai să-i dăm o lecție. Să ne mutăm la mine pentru o vreme. O să le spunem cunoscuților noștri că ne-am îndrăgostit și vom vedea cât durează până când soțul tău te va ruga să te întorci.
Ideea mi s-a părut ridicolă. Vecinii ar fi vorbit despre asta. Dar imediat ce am ajuns acasă și m-am certat cu soțul meu, i-am trimis imediat un mesaj lui Mark că sunt de acord.
În timp ce soțul meu dormea în dimineața următoare, mi-am împachetat câteva lucruri, am scris un bilet cu o “mărturisire” despre iubitul meu și am plecat. Soțul meu departe de a suna imediat alarma și a început să mă caute. Pentru o vreme nici nu s-a gândit să mă sune. În timp ce casa a căzut treptat în stare de degradare fără curățenia mea, iar frigiderul era gol, el nu a avut nevoie de mine, dar după sosirea noilor plăți brusc îngrijorat, a început să sune.
Între timp, mă descurcam destul de bine acasă la Mark. Avea grijă de el, nu mă lăsa niciodată să spăl vasele, gătea micul dejun pentru doi, iar în weekend-uri mergeam împreună la dacia lui. Eram fericită că am început să plantez acolo o grădină de legume.
Soțul meu m-a implorat la telefon să mă întorc, a spus că îmi va ierta orice trădare și chiar mă va lăsa să mă văd cu iubitul meu, atâta timp cât trăiam din nou împreună și îmi îndeplineam “îndatoririle”. Se pare că nu mă mai aprecia, ci doar își dădea seama că îi era greu să se descurce singur. Iar acum nu mai vreau să mă întorc acasă… Îmi place Mark. E un om bun, confortabil, e o plăcere să locuiesc cu el. Încă nu m-a dat afară, nici măcar nu mă întreabă de soțul meu. Cred că și el este fericit când suntem împreună.
Și ce să fac? Să cer divorțul și să încerc să construiesc o nouă relație? Nu m-ar deranja să încep o viață nouă, dar sunt puțin îngrijorată că Mark nu mă consideră o femeie, ci doar o prietenă din copilărie. Dacă încep brusc ceva serios și el mă respinge, va trebui să mă întorc la soțul meu…