RO

Lucrez la restaurantul „Casa Boierească” din Brașov de doisprezece ani. Am văzut oameni bogați plângând

Mă numesc Andreea, locuiesc de nouă ani într-un bloc de pe strada Zizinului din Brașov și lucrez ca asistentă

Lucrez la adăpostul de animale de lângă Brașov de aproape unsprezece ani. Am văzut mii de câini trecând

Oana Munteanu avea pe Drumul Taberei o cafenea-patiserie mică, cu șase mese, cu vitrina în care stăteau

Elena Toma, patruzeci și unu de ani, contabilă. În fiecare dimineață la șapte și douăzeci intra pe parcarea

Mă numesc Oana Grigoraș, sunt asistentă-șefă la camera de gardă a Spitalului Județean de Urgență din

Spitalul din Iași mirosea a clor și a mere coapte, pentru că paznicul de la poartă avea o cutie de carton

Aveam patruzeci și șapte de ani și, în dimineața aceea de marți, stăteam în patul din Rezerva 4 a Spitalului

Ioana coborî din Dacia și rămase o clipă cu cheile în pumn, uitându-se la poarta deschisă larg.

Câinele pensionat a fost imobilizat cu un scaun de propriul unchi. „Îl omor pe javra asta nenorocită!"