RO

Andreea n-a mai simțit niciodată un asemenea gol în stomac. Un gol făcut din liniște absolută.

N-am auzit soneria. Andrei a intrat ca de obicei, fără să bată, cu cheia pe care i-o dădusem pentru urgențe.

Petru se strecură printre crucile vechi, încercând să nu calce pe pietrișul care pocnea sub talpă.

Afară, un vânt tăios de noiembrie lovea străzile Clujului, împingând trecătorii să se adăpostească unde apucau.

Ziua începuse ca oricare alta la Stația de Ambulanță din Brașov. Mașinile erau verificate, turele se

Ioana m-a crescut singură. De când mă știu, în casa noastră nu a existat altă fotografie de familie decât

În acea dimineață fără nicio umbră de presimțire, Andrei Popescu îngenunchease în holul apartamentului

Când am parcat mașina în aleea casei mele din Brașov, era aproape ora nouă seara. Abia mă întorsesem

Mereu am fost „proasta” familiei. Cea care nu se ridica la înălțimea așteptărilor. Cea care trebuia să

Strada Dorobanților din București s-a oprit în loc. Un bolid negru, cu portierele tip foarfecă ridicate