– Nu înțeleg atitudinea lor deosebită față de bunica mea, dansează pe melodia ei, și socrul, și soacra, și soțul meu. Cuvântul ei este lege pentru ei, pentru că ea este cea mai mare din familie, deci este cea mai înțeleaptă. Eu îi spun cât de înțeleaptă este, ea este toxică și te manipulează. Când am întâlnit-o prima dată, în acea seară a gătit găluște și i-a spus nepotului meu să nu plece nicăieri până nu le mănâncă. Același lucru le-a ordonat și soacrei și socrului meu, iar toată familia s-a așezat și a început să se înece cu aceste găluște. Bunica de șaptezeci și șapte de ani a soțului meu este o femeie cu adevărat autoritară. Ea a decis totul în familia lor, de la ce vor mânca, ce vor purta, până la locul de muncă sau de odihnă al membrilor familiei.
Nici soțul ei, nici soacra mea, iar mai târziu și ginerele meu, nu au acceptat cuvintele ei ca lege. Soțul meu este singurul copil din familie. Iar când soacra mea a vrut un al doilea copil, iar socrul meu a fost și el de acord, bunica mea a spus: “Nu aveți nevoie de un al doilea copil. Aveți deja unul, oferiți-i totul. Vremurile nu sunt bune, nu trebuie să vă creați probleme. Da, vremurile erau grele. Dar totul era bine în familia lor. Aveau o mașină, o casă și câștigau bine. Al doilea copil nu ar fi împiedicat pe nimeni și nimic. Sau, de exemplu, planta i-a oferit odată socrului să le dea o cabană de vară. Bunica a decis că nu aveau nevoie de ea, pentru că nu ar fi cultivat nimic acolo. Socrul a refuzat dacia.
Acum ar costa milioane, iar ei susțin că bunica este înțeleaptă. Bunica mea se comportă inadecvat și cu mine. Ea crede că mă poate controla și pe mine. De fiecare dată când vorbesc la telefon, ea mă întreabă: “Cu cine vorbești?” Se pare că ea crede că eu trebuie să îi raportez ei. Și, recent, dis-de-dimineață, eu și soțul meu am mers la casa bunicii mele pentru a lua niște unelte ale soțului meu. Nu-mi plac atât de mult aceste deplasări, dar uneori trebuie să o faci. Așa că ne-am dus, luând micul dejun, iar ea, se spune, a gătit din nou găluște. “Până nu le mănânci, nu pleci nicăieri!”. Soțul meu a ascultat-o pe bunica, iar eu am avertizat imediat că sunt alergică la brânză și că nu mi-e foame. Bunica a început să demonstreze că găluștele ei sunt cele mai delicioase, făcute în casă, ar trebui să încerc, așa a decis ea. Iar eu nu am repetat că sunt alergică, am spus că nu vreau să încerc și că nu-i sunt datoare. Ea a făcut scandal, a început să spună că sunt nepoliticos, că nu respect adulții, că ea le făcea de dimineață. I-a scris soțului ei că i-a crescut tensiunea arterială. Și soțul meu mi-a spus: “Puteai să mănânci câteva găluște din respect pentru ea”.